Proiect FRDS Comuna Petelea

                    http://centrueducationalpetelea.ro/

Prezentare generala. Cadrul Geografic al localitatii:

Localitatea Petelea este asezata pe terasa stanga a vaii Muresului, la 25 Km nord-est de Tg.-Mures si 6 km sud de municipiul Reghin, fiind strabatuta de la un capat la altul de DN15.
Relieful localitatii este alcatuit de valea larga a Muresului si culmi deluroase, ca interfluvii, putin ingradite, intre valea Beicii si Habicului, cu inaltimi reduse, cea mai mare inaltime fiind de 511.7m, in Dealul Viilor.
Vatra localitatii se afla pe un teren, in cea mai mare parte plan, cu denivelari mici, constituind sesul aluvial creat de Mures si pe o parte din partea dealului dinspre sud-est, unde:

  • este asezata biserica ortodoxa din lemn,
  • cimitirul romanesc si cel sasesc,
  • cartierul locuit commplet de rromi.

Movilele de teren, sapte la numar, din stanga soselei, la iesirea din localitate spre Targu Mures, sunt formatiuni naturale, create prin alunecari de teren.
Localitatea Petelea este asezata pe terasa stanga a vaii Muresului, la 25 Km nord-est de Tg.-Mures si 6 km sud de municipiul Reghin, fiind strabatuta de la un capat la altul de DN 15.
Relieful localitatii este alcatuit de valea larga a Muresului si culmi deluroase, ca interfluvii, putin ingradite, intre valea Beicii si Habicului, cu inaltimi reduse, cea mai mare inaltime fiind de 511.7m, in Dealul Viilor.
Vatra localitatii se afla pe un teren, in cea mai mare parte plan, cu denivelari mici, constituind sesul aluvial creat de Mures si pe o parte din partea dealului dinspre sud-est, unde: este asezata biserica ortodoxa din lemn,

  • cimitirul romanesc si cel sasesc,
  • cartierul locuit commplet de rromi.

Movilele de teren, sapte la numar, din stanga soselei, la iesirea din localitate spre Targu Mures, sunt formatiuni naturale, create prin alunecari de teren.
Reteaua hidrografica este bogata si este formata din raul Mures si cei doi afluenti:

  • paraul Beica,
  • paraul Habic.

Pe raul Mures se facea o intensa activitate de plutarit intre Lunca Bradului si Arad, incepand din 1780, in zona trecand cate trei plute pe zi.
Prin localitate trece artera feroviara Razboieni – Deda, a carei portiune dintre Reghin si Targu Mures a fost data in folosinta in 1885.
Administrativ – teritorial, Petelea apartinea pe la 1700 Comitatului Turda, Cercul de Jos iar la 1818 in cadrul aceluiasi Comitat, dar Cercul de sus.
In 1876 Petelea facea parte din judetul Mures – Turda, plasa Reghin de Jos. Incepand cu 1950 a fost incadrata raionului Reghin, regiunea Autonoma-Maghiara, respectiv Mures autonoma-Maghiara, iar ca urmare a reformei administrativ teritoriala din 1968 se constituie comuna, impreuna cu satul Habic, in cadrul judetului Mures.

Din istoricul localitatii Petelea
De pe teritoriul localitatii au fost scoase la suprafata vestigii arheologice, monede si tezaure din neolitic. Amintim fragmente ceramice din epoca bronzului si prima varsta a fierului, descoperite pe terenul din apropierea bisericii ortodoxe. S-a descoperit intamplator in 1869, de catre un taran, un tezaur format din 200 piese, din care 198 monede dacice schyphate, incadrate de arheologi in grupa a III-a monedelor dacice „tip Petelea”, precum si doua tatradrahme al Macedoniei Prima. Monedele din tezaur, emise in jurul sec. I i.e.n. se pastreaza la diferite muzee:

  • Brukenthal din Sibiu,
  • Budapesta, Viena.

In 1939 s-a descoperit o moneda romana de argint din vremea imparatului Comodus. Toate acestea constituie o marturie asupra atestarii vechimii si continuitatii vietii omului pe teritoriul localitatii.

Prima atestare documentara
Prima atestare documentara a localitatii, se afla intr-un registru de dijme papale cu caracter fiscal si se refera la preotul Ilie din Pycula, care in anul 1332 „a platit un fertun si jumatate de argint”, prima plata pe anul intai Arhidiaconatului de OZD, ce se intindea pe cursul superior si mijlociu al Muresului, informatie despre localitate regasita intr-o alta lista de dijme papale, despre plata a doua pe anul I din Arhidiaconatul de Solnoc-Cabaca, cand preotuul Ilie din Pytula, cu alta grafie, „a platit 40 de banali vechi”.

Din viata economica si sociala a comunei
Timp de peste patru secole, de la 1426 pana la 1870, viata economica a localitatii se desfasoara in stransa legatura cu cea a domeniului feudal al cetatii Gurghiu, alaturi de alte 26 localitati din zona, domeniu ce si-a schimbat mereu stapanul.
La 1426 imparatul Sigismund da in stapanire nobilului Dionisie Banffi domeniul, fiind mentionata si localitatea Petelea „possessionem nostram regalem Petele vocatam”, deci Petelea fiind sat regesc, care mai tarziu se va bucura de privilegiul de a fi oppidum – targ, ca si Reghinul.
Cei care au primit prin donatie Petelea sau zalogire au primit si iobagii din sat. Din procesul din 1773 al baronului I. Bormemissa si puscariasii drabanti sau strajeri, din randul iobagilor din Petelea, ce isi revendicau dreptul de libertate vesnica si scutiri de dari, sarcini iobagesti, prin privilegii emise de principele Gabriel Bethlem la 1615, aflam primele nume de iobagi din localitate.
Din 1724 avem primele date cu privire la stratificarea sociala si viata economica. La aceasta data este mentionata si moara de apa din sat.
Primii mari proprietari in comuna sunt mentionati la recensamantul din 1895. In primii ani ai secolului al XX-lea, Petelea era cea mai bogata comuna din Plasa Reghin de Sus, realizand un venit de 32.791 coroane.
La 1925 in localitate existau 3 bacanii, o banca de credit, ce functiona in scoala sateasca, o caramidarie, 3 cismari, 3 croitori, 5 carciumari, un fierar si o moara.
Prin Reforma agrara din 1945 au fost expropriati 220 sasi absenteisti, cu o suprafata de 1.312 ha, din care  1.246 ha 58 ari au fost atribuite unui numar de 411 indreptatiti. Au fost improprietariti oameni din sat cu 983 ha si din satele din jur cu 281 ha.
S-au stabilit cu ocazia reformei in localitate si s-au asezat cu chirie, in casele sasilor plecati, familii din localitati si judete, ca:

  • Salaj,Cluj,Ciuc,Maramures,Dobrogea.

Astfel au aparut nume de familii, ramase pana azi, cum sunt:

  • Haba,Muntean,Belea,Malos,Hadmas,Oprea,Frandes,Lung,Niomati,Achim,
  • Cotirlan,Moldovan,Cichi,Bucin,Dan,Luca,Tecan,Mare,Gaspar,Tintar,Ola,
  • Trisca,Cosma,Costin,Pintea,Cozac,Nadasan,Maier,Simon,Pop,Grindean,
  • Truta,Borda.

Viata comunei dupa 1989
Evenimentele petrecute in tara in decembrie 1989 au adus schimbari si in viata comunei Petelea. Primarul comunei Maria Suciu, desi persoana cu prestigiu si respect, a trebuit sa paraseasca conducerea primariei impreuna cu intreg consiliul. S-a constituit ad-hoc C.P.U.N. comunal avand in frunte ca presedinte pe Ioan Hudubet si secretar Ioan Suciu. In functie de primar a fost numit in adunare publica Ioan Rotaru, ce va fi inlocuit la 1 septembrie 1990 cu Dumitru Popa, invatator.
Au aparut organizatii locale F.S.N., P.D.A.R., P.U.N.R., Conventia Nationala, Partidul Rromilor ce au participat la campaniile electorale din 1992 si 1996. La alegerile din 1992 este ales primar Dumitru Popa, candidat independent si viceprimar Simion Oprea, iar in noiembrie 1996 este ales primar Simion Oprea, viceprimar Vasile Niculescu. Notar al comunei este Istvan Sepsi ramas dinainte de 1989.
In 1991 s-a constituit comsia comunala in baza legii 18/1991, avand ca presedinte primarul Dumitru Popa care s-a preocupat de stabilirea dreptului de proprietate asupra pamantului si inmanarea titlurilor de proprietate. S-au impartit 843.27 ha teren arabil, 217.60 ha fanete, 09.34 ha vii, 0.04 livezi, 66.93 ha intravilan la un numar de 512 familii, din care 82 stabilite in alte localitati, ramanand 410 ha suprafata de pasune.
25 august 1991 a fost sarbatoare de suflet la Petelea prilejuita de inaugurarea lucrarilor de reparatii la biserica saseasca, cu participarea sasilor plecati in Austria, Germania, a episcopului precum si multi sasi din imprejurimi.
Una din cele mai mari realizari in vita comunei din ultimii ani a fost introducerea gazului metan, lucrare la care s-a implicat primaria, in frunte cu primarul Dumitru Popa. S-a introdus gazul in localitate in anul 1994, la retea fiind legate toate institutiile comunei si un numar de 412 gospodarii.
Pulsul vietii noi se simte tot mai mult. Tot mai multi cetateni, dar mai ales din randu rromilor, atrasi de castiguri rapide, si-au facut pasapoarte si au plecat peste granita in Ungaria, Turcia, Serbia.
In comuna au aparut societati comerciale de diferite profiluri:

  • 5 alimentare,
  • 7 cafe-baruri,
  • o librarie.

Exista doua ateliere de reparatii auto. Trei cetateni si-au cumparat tractoare pentru mai buna lucrare a pamanturilor revendicate de proprietari.
Din anul 1996 un numar de 84 familii sunt legate la televiziunea prin cablu.
Localitatea Petelea este una din cele mai frumoase localitati din zona Muresului superior, avand ca nota distincta spatiul verde din fata caselor, soseaua marginita de gard viu, trotuare si pomi ormanentali sau fructiferi, cu o frumoasa amplasare a centrului civic si case cu fatade tot mai frumoase.

În categoria Fără categorie | Comentariile sunt închise pentru